Acestea sunt versetele biblice despre care vorbesc israel
Geneza 12 : 3
3 Îi voi binecuvânta pe cei ce te vor binecuvânta și îi voi blestema pe cei ce te vor blestema; și toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine.”
Ezechiel 5 : 1 – 17
1 Și tu, fiul omului, ia o sabie ascuțită, ia-o ca brici de ras, și trece-o peste cap și barbă! Ia apoi o cumpănă de cântărit și împarte părul!
2 O treime din el arde-o în foc, în mijlocul cetății, când se vor împlini zilele împresurării; o treime ia-o și tai-o cu sabia de jur împrejurul cetății; iar o treime risipește-o în vânt, căci voi trage sabia după ei!
3 Totuși, ia vreo câțiva peri și strânge-i în poalele hainei tale!
4 Din aceștia să mai iei iarăși vreo câțiva, să-i arunci în foc și să-i arzi în foc. Din ei va ieși un foc împotriva întregii case a lui Israel.
5 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Acesta este Ierusalimul. Eu îl pusesem în mijlocul neamurilor și de jur împrejurul lui sunt țări.
6 Dar el s-a răzvrătit împotriva legilor și poruncilor Mele și s-a făcut mai vinovat decât neamurile și țările de primprejur, căci a nesocotit legile Mele, n-a urmat poruncile Mele.»
7 De aceea așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Pentru că ați fost mai îndărătnici decât neamurile care vă înconjoară, pentru că n-ați urmat poruncile Mele și n-ați împlinit legile Mele și n-ați lucrat nici măcar după legile neamurilor care vă înconjoară,
8 din pricina aceasta», așa zice Domnul Dumnezeu, «iată, am necaz pe tine și voi aduce la îndeplinire în mijlocul tău judecățile Mele, sub ochii neamurilor.
9 Din pricina tuturor urâciunilor tale îți voi face ce n-am făcut niciodată și nici nu voi mai face vreodată.
10 De aceea părinții îi vor mânca pe copiii lor în mijlocul tău, și copiii îi vor mânca pe părinții lor; Îmi voi împlini judecățile împotriva ta și îi voi risipi în toate vânturile pe toți cei ce vor mai rămâne din tine.
11 De aceea, pe viața Mea», zice Domnul Dumnezeu, «pentru că Mi-ai pângărit Locașul Meu cel sfânt cu toți idolii și toate urâciunile tale, și Eu Îmi voi întoarce ochii de la tine; ochiul Meu va fi fără milă, și nu Mă voi îndura.
12 O treime din locuitorii tăi vor muri de ciumă și vor fi nimiciți de foamete în mijlocul tău, o treime vor cădea uciși de sabie în jurul tău și o treime îi voi risipi în toate vânturile și voi scoate sabia după ei.
13 Îmi voi potoli astfel mânia, Îmi voi domoli astfel urgia cu ei și Mă voi răzbuna, ca să știe că Eu, Domnul, am vorbit în mânia Mea, vărsându-Mi urgia peste ei.
14 Te voi preface într-un pustiu, te voi face de ocară printre neamurile care te înconjoară, înaintea tuturor trecătorilor.
15 Vei ajunge de ocară și de rușine, vei fi o pildă și o groază pentru neamurile care te înconjoară când voi aduce la îndeplinire judecățile Mele împotriva ta cu mânie, cu urgie și cu pedepse aspre — Eu, Domnul, o spun — , când voi arunca împotriva lor săgețile nimicitoare ale foametei, care dau moartea și pe care le voi trimite să vă nimicească.
16 Căci la nenorocirile voastre voi mai adăuga și foametea și vă voi sfărâma toiagul pâinii.
17 Voi trimite împotriva voastră nu numai foametea, ci și fiarele sălbatice, care vă vor lăsa fără copii. Ciuma și vărsarea de sânge vor trece prin mijlocul tău; voi aduce peste tine și sabia. Eu, Domnul, vorbesc.»”
Romani 11 : 1 – 36
1 Întreb dar: Și-a lepădat Dumnezeu poporul? Nicidecum! Căci și eu sunt israelit, din sămânța lui Avraam, din seminția lui Beniamin.
2 Dumnezeu nu Și-a lepădat poporul, pe care l-a cunoscut mai dinainte. Nu știți ce zice Scriptura în locul unde vorbește despre Ilie? Cum I se plânge el lui Dumnezeu împotriva lui Israel, când zice:
3 „Doamne, pe prorocii Tăi i-au omorât, altarele Tale le-au surpat; am rămas eu singur și caută să-mi ia viața”?
4 Dar ce-i răspunde Dumnezeu? „Mi-am păstrat șapte mii de bărbați care nu și-au plecat genunchiul înaintea lui Baal.”
5 Tot așa, și în vremea de față este o rămășiță datorită unei alegeri prin har.
6 Și dacă este prin har, atunci nu mai este prin fapte; altminteri, harul n-ar mai fi har. Și dacă este prin fapte, nu mai este prin har; altminteri, fapta n-ar mai fi faptă.
7 Deci ce urmează? Că Israel n-a căpătat ce căuta, iar rămășița aleasă a căpătat, pe când ceilalți au fost împietriți,
8 după cum este scris: „Dumnezeu le-a dat un duh de adormire, ochi ca să nu vadă și urechi ca să nu audă, până în ziua de astăzi.”
9 Și David zice: „Masa lor să li se prefacă într-o cursă, într-un laț, într-un prilej de cădere și într-o dreaptă răsplătire!
10 Să li se întunece ochii, ca să nu vadă, și spinarea să le-o ții mereu gârbovită!”
11 Întreb dar: s-au poticnit ei ca să cadă? Nicidecum! Ci prin alunecarea lor s-a făcut cu putință mântuirea neamurilor, ca să-l facă pe Israel gelos;
12 dacă deci alunecarea lor a fost o bogăție pentru lume, și paguba lor a fost o bogăție pentru neamuri, ce va fi plinătatea întoarcerii lor?
13 V-o spun vouă, neamurilor: întrucât sunt apostol al neamurilor, îmi slăvesc slujba mea
14 și caut ca, dacă este cu putință, să stârnesc gelozia celor din neamul meu și să-i mântuiesc pe unii din ei.
15 Căci, dacă lepădarea lor a adus împăcarea lumii, ce va fi primirea lor din nou decât viață din morți?
16 Iar dacă cele dintâi roade sunt sfinte, și plămădeala este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt sfinte.
17 Iar dacă unele din ramuri au fost tăiate și dacă tu, care erai dintr-un măslin sălbatic, ai fost altoit în locul lor și ai fost făcut părtaș rădăcinii și grăsimii măslinului,
18 nu te făli față de ramuri! Dacă te fălești, să știi că nu tu ții rădăcina, ci rădăcina te ține pe tine.
19 Dar vei zice: „Ramurile au fost tăiate ca să fiu altoit eu.”
20 Adevărat: au fost tăiate din pricina necredinței lor, și tu stai în picioare prin credință — nu te îngâmfa dar, ci teme-te!
21 Căci, dacă n-a cruțat Dumnezeu ramurile firești, nu te va cruța nici pe tine.
22 Uită-te dar la bunătatea și la asprimea lui Dumnezeu: asprime față de cei ce au căzut și bunătate față de tine, dacă nu încetezi să rămâi în bunătatea aceasta; altminteri, vei fi tăiat și tu.
23 Și chiar ei, dacă nu stăruie în necredință, vor fi altoiți, căci Dumnezeu poate să-i altoiască iarăși.
24 Fiindcă, dacă tu, care ai fost tăiat dintr-un măslin care din fire era sălbatic, ai fost altoit, împotriva firii tale, într-un măslin bun, cu cât mai mult vor fi altoiți ei, care sunt ramuri firești, în măslinul lor?
25 Fraților, ca să nu vă socotiți singuri înțelepți, nu vreau să nu știți taina aceasta: o parte din Israel a căzut într-o împietrire care va ține până va intra numărul deplin al neamurilor.
26 Și atunci tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: „Izbăvitorul va veni din Sion și va îndepărta toate nelegiuirile de la Iacov.
27 Acesta va fi legământul pe care-l voi face cu ei, când le voi șterge păcatele.”
28 În ce privește Evanghelia ei sunt vrăjmași — și aceasta, spre binele vostru — , dar în ce privește alegerea sunt iubiți, din pricina părinților lor.
29 Căci lui Dumnezeu nu-I pare rău de darurile și de chemarea făcută.
30 După cum voi odinioară n-ați ascultat de Dumnezeu și după cum prin neascultarea lor ați căpătat îndurare acum,
31 tot așa ei acum n-au ascultat pentru ca, prin îndurarea arătată vouă, să capete și ei îndurare.
32 Fiindcă Dumnezeu i-a închis pe toți oamenii în neascultare, ca să aibă îndurare de toți.
33 O, adâncul bogăției, al înțelepciunii și al științei lui Dumnezeu! Cât de nepătrunse sunt judecățile Lui și cât de neînțelese sunt căile Lui!
34 Și, într-adevăr, „cine a cunoscut gândul Domnului? Sau cine a fost sfetnicul Lui?
35 Cine I-a dat ceva întâi, ca să aibă de primit înapoi?”
36 Din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin!
Isaia 8 : 14
14 Și atunci El va fi un locaș sfânt, dar și o piatră de poticnire, o stâncă de păcătuire pentru cele două case ale lui Israel, un laț și o cursă pentru locuitorii Ierusalimului.
Isaia 49 : 7
7 Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul, Sfântul lui Israel, către Cel disprețuit și urât de popor, către Robul celor puternici: „Împărații vor vedea lucrul acesta și se vor scula, și voievozii se vor arunca la pământ și se vor închina din pricina Domnului, care este credincios, din pricina Sfântului lui Israel, care Te-a ales.”
Geneza 15 : 13
13 Și Domnul i-a zis lui Avram: „Să știi hotărât că sămânța ta va fi străină într-o țară care nu va fi a ei; acolo va fi robită și o vor apăsa greu timp de patru sute de ani.
Leave a Reply