Acestea sunt versetele biblice despre care vorbesc încrezător și credincios
Romani 15 : 13
13 Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria și pacea pe care o dă credința, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiți tari în nădejde!
Faptele apostolilor 16 : 31
31 Pavel și Sila i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus, și vei fi mântuit, tu și casa ta!”
Ioan 5 : 24
24 Adevărat, adevărat vă spun că cine ascultă cuvintele Mele și crede în Cel ce M-a trimis are viața veșnică și nu vine la judecată, ci a trecut din moarte la viață!
Isaia 40 : 31
31 dar cei ce se încred în Domnul își înnoiesc puterea; ei zboară ca vulturii; aleargă, și nu obosesc, umblă, și nu ostenesc.
Ioan 20 : 31
31 Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeți că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; și, crezând, să aveți viața în Numele Lui.
Evrei 11 : 1
1 Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd.
Marcu 9 : 24
24 Îndată tatăl copilului a strigat cu lacrimi: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!”
Romani 10 : 17
17 Astfel, credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.
Ioan 3 : 1 – 36
1 Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaș al iudeilor.
2 Acesta a venit la Isus noaptea și I-a zis: „Învățătorule, știm că ești un învățător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu dacă nu este Dumnezeu cu el.”
3 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu!”
4 Nicodim I-a zis: „Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?”
5 Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu!
6 Ce este născut din carne este carne, și ce este născut din Duh este duh.
7 Nu te mira că ți-am zis: «Trebuie să vă nașteți din nou»!
8 Vântul suflă încotro vrea și-i auzi vuietul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul.”
9 Nicodim I-a zis: „Cum se poate face așa ceva?”
10 Isus i-a răspuns: „Tu ești învățătorul lui Israel și nu pricepi aceste lucruri?
11 Adevărat , adevărat îți spun că noi vorbim ce știm și mărturisim ce am văzut; și voi nu primiți mărturia noastră.
12 Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeți, cum veți crede când vă voi vorbi despre lucrurile cerești?
13 Nimeni nu s-a suit în cer, în afară de Cel ce S-a coborât din cer, adică Fiul Omului, care este în cer.
14 Și după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul Omului,
15 pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
16 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
17 Dumnezeu, într-adevăr, nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.
18 Oricine crede în El nu este judecat, dar cine nu crede a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
19 Și judecata aceasta stă în faptul că , odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele.
20 Căci oricine face răul urăște lumina și nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.
21 Dar cine lucrează după adevăr vine la lumină, ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.”
22 După aceea Isus și ucenicii Lui au venit în ținutul Iudeei; și stătea acolo cu ei și boteza.
23 Ioan boteza și el în Enon, aproape de Salim, pentru că acolo erau multe ape; și oamenii veneau ca să fie botezați.
24 Căci Ioan încă nu fusese aruncat în temniță.
25 Între ucenicii lui Ioan și un iudeu s-a iscat o neînțelegere cu privire la curățire.
26 Au venit deci la Ioan și i-au zis: „Învățătorule, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan și despre care ai mărturisit tu iată că botează, și toți oamenii se duc la El.”
27 Drept răspuns, Ioan i-a zis: „Omul nu poate primi decât ce-i este dat din cer.
28 Voi înșivă îmi sunteți martori că am zis: «Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis înaintea Lui.»
29 Cine are mireasă este mire, dar prietenul mirelui, care stă și-l ascultă, se bucură foarte mult când aude glasul mirelui: și această bucurie, care este a mea, este deplină.
30 Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micșorez.
31 Cel ce vine din cer este mai presus de toți; cel ce este de pe pământ este pământesc și vorbește ca de pe pământ. Cel ce vine din cer este mai presus de toți.
32 El mărturisește ce a văzut și a auzit, și totuși nimeni nu primește mărturia Lui.
33 Cine primește mărturia Lui adeverește prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul.
34 Căci Acela pe care L-a trimis Dumnezeu vorbește cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-I dă Duhul cu măsură.
35 Tatăl Îl iubește pe Fiul și a dat toate lucrurile în mâna Lui.
36 Cine crede în Fiul are viața veșnică, dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.”
Evrei 11 : 1 – 40
1 Și credința este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredințare despre lucrurile care nu se văd.
2 Pentru că prin aceasta cei din vechime au căpătat o bună mărturie.
3 Prin credință pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, așa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd.
4 Prin credință I-a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Și prin ea vorbește el încă, măcar că este mort.
5 Prin credință a fost mutat Enoh de pe pământ, ca să nu vadă moartea. Și n-a mai fost găsit, pentru că Dumnezeu îl mutase. Căci, înainte de mutarea lui, primise mărturia că-I este plăcut lui Dumnezeu.
6 Și fără credință este cu neputință să-I fim plăcuți Lui. Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că îi răsplătește pe cei ce-L caută.
7 Prin credință Noe, când a fost înștiințat de Dumnezeu despre lucruri care încă nu se vedeau, plin de o teamă sfântă, a făcut un chivot ca să-și scape casa; prin ea el a osândit lumea și a ajuns moștenitor al neprihănirii care se capătă prin credință.
8 Prin credință Avraam, când a fost chemat să plece într-un loc pe care avea să-L ia ca moștenire, a ascultat și a plecat fără să știe unde se duce.
9 Prin credință a venit și s-a așezat el în Țara Făgăduinței ca într-o țară care nu era a lui și a locuit în corturi, ca și Isaac și Iacov, care erau împreună-moștenitori cu el ai aceleiași făgăduințe.
10 Căci el aștepta cetatea care are temelii tari, al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu.
11 Prin credință și Sara, cu toată vârsta ei trecută, a primit putere să zămislească, fiindcă a crezut în credincioșia Celui ce-i făgăduise.
12 De aceea dintr-un singur om, și încă un om aproape mort, s-a născut o sămânță în mare număr, ca stelele cerului, ca nisipul de pe malul mării, care nu se poate număra.
13 În credință au murit toți aceștia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite, ci doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind că sunt străini și călători pe pământ.
14 Cei ce vorbesc în felul acesta arată deslușit că sunt în căutarea unei patrii.
15 Dacă ar fi avut-o în vedere pe aceea din care ieșiseră, negreșit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea.
16 Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu-I este rușine să Se numească Dumnezeul lor, căci le-a pregătit o cetate.
17 Prin credință l-a adus Avraam jertfă pe Isaac, când a fost pus la încercare; el, care primise făgăduințele cu bucurie, l-a adus jertfă pe singurul lui fiu;
18 el, căruia i se spusese: „În Isaac vei avea o sămânță care-ți va purta numele”!
19 Căci se gândea că Dumnezeu poate să-l învie chiar și din morți: și, drept vorbind, ca înviat din morți l-a primit înapoi.
20 Prin credință le-a dat Isaac lui Iacov și lui Esau o binecuvântare care avea în vedere lucrurile viitoare.
21 Prin credință Iacov, când a murit, i-a binecuvântat pe fiecare din fiii lui Iosif și „s-a închinat, rezemat pe vârful toiagului său”.
22 Prin credință a pomenit Iosif, când i s-a apropiat sfârșitul, de ieșirea fiilor lui Israel din Egipt și a dat porunci cu privire la oasele sale.
23 Prin credință a fost ascuns Moise trei luni de părinții lui când s-a născut, pentru că vedeau că era frumos copilul și nu s-au lăsat înspăimântați de porunca împăratului.
24 Prin credință Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui Faraon,
25 ci a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerile de o clipă ale păcatului.
26 El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bogăție decât comorile Egiptului, pentru că avea ochii pironiți spre răsplătire.
27 Prin credință a părăsit el Egiptul, fără să se teamă de mânia împăratului, pentru că a rămas neclintit, ca și cum L-ar fi văzut pe Cel ce este nevăzut.
28 Prin credință a prăznuit el Paștele și a făcut stropirea sângelui, pentru ca Nimicitorul celor întâi născuți să nu se atingă de ei.
29 Prin credință au trecut ei Marea Roșie ca pe uscat, pe când egiptenii, care au încercat s-o treacă, au fost înghițiți.
30 Prin credință au căzut zidurile Ierihonului după ce au fost ocolite șapte zile.
31 Prin credință n-a pierit curva Rahav împreună cu cei răzvrătiți, pentru că găzduise iscoadele cu bunăvoință.
32 Și ce voi mai zice? Căci nu mi-ar ajunge vremea dacă aș vrea să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Iefta, de David, de Samuel și de proroci.
33 Prin credință au cucerit ei împărății, au făcut dreptate, au căpătat făgăduințe, au astupat gurile leilor,
34 au stins puterea focului, au scăpat de ascuțișul sabiei, s-au vindecat de boli, au fost viteji în războaie, au pus pe fugă oștirile vrăjmașe.
35 Femeile și-au primit înapoi morții lor înviați; unii, ca să dobândească o înviere mai bună, n-au vrut să primească izbăvirea care li se dădea și au fost chinuiți.
36 Alții au suferit batjocuri, bătăi, lanțuri și închisoare,
37 au fost uciși cu pietre, tăiați în două cu fierăstrăul, chinuiți, au murit uciși de sabie, au pribegit îmbrăcați cu cojoace și în piei de capre, lipsiți de toate, prigoniți, munciți —
38 ei, de care lumea nu era vrednică — , au rătăcit prin pustiuri, prin munți, prin peșteri și prin crăpăturile pământului.
39 Toți aceștia, măcar că au fost lăudați pentru credința lor, totuși n-au primit ce le fusese făgăduit,
40 pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun pentru noi, ca să nu ajungă ei la desăvârșire fără noi.
Marcu 5 : 36
36 Dar Isus, fără să țină seama de cuvintele acestea, i-a zis fruntașului sinagogii: „Nu te teme, crede numai!”
Ioan 1 : 12
12 Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu,
Romani 5 : 8
8 Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.
Psalmul 112 : 7
7 El nu se teme de vești rele, ci inima lui este tare, încrezătoare în Domnul.
Psalmul 91 : 1 – 16
1 Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt și se odihnește la umbra Celui Atotputernic
2 zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare și cetățuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!”
3 Da, El te scapă de lațul vânătorului, de ciumă și de pustiirile ei.
4 El te va acoperi cu penele Lui și te vei ascunde sub aripile Lui, căci scut și pavăză este credincioșia Lui!
5 Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopții, nici de săgeata care zboară ziua,
6 nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de molima care bântuie ziua-n amiaza mare.
7 O mie să cadă alături de tine și zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se vor apropia.
8 Doar vei privi cu ochii și vei vedea răsplătirea celor răi.
9 Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost” și faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare,
10 de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău.
11 Căci El le va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale,
12 și ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ți lovești piciorul de vreo piatră.
13 Vei păși peste lei și peste năpârci și vei călca peste pui de lei și peste șerpi.
14 „Fiindcă Mă iubește”, zice Domnul, „de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaște Numele Meu.
15 Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi și-l voi proslăvi.
16 Îl voi sătura cu viață lungă și-i voi arăta mântuirea Mea.”
Psalmul 28 : 7
7 Domnul este tăria mea și scutul meu; în El mi se încrede inima și sunt ajutat. De aceea îmi este plină de veselie inima și-L laud prin cântările mele.
Proverbele 22 : 4
4 Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăția, slava și viața.
Ioan 3 : 16
16 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
Evrei 11 : 6
6 Și fără credință este cu neputință să-I fim plăcuți Lui. Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că îi răsplătește pe cei ce-L caută.
Marcu 1 : 15
15 El zicea: „S-a împlinit vremea, și Împărăția lui Dumnezeu este aproape . Pocăiți-vă și credeți în Evanghelie!”
Leave a Reply