predarea

Acestea sunt versetele biblice despre care vorbesc predarea

Matei 16 : 24 – 27
24 Atunci Isus le-a zis ucenicilor Săi: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să Mă urmeze.
25 Pentru că oricine va vrea să-și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga.
26 Și la ce i-ar folosi unui om să câștige toată lumea dacă și-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?
27 Căci Fiul Omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi, și atunci îi va răsplăti fiecăruia după faptele lui.

Iacov 4 : 8
8 Apropiați-vă de Dumnezeu, și El Se va apropia de voi! Curățiți-vă mâinile, păcătoșilor; curățiți-vă inima, oameni cu inima împărțită!

Proverbele 3 : 5 – 6
5 Încrede-te în Domnul din toată inima ta și nu te bizui pe înțelepciunea ta!
6 Recunoaște-L în toate căile tale, și El îți va netezi cărările!

1 Corinteni 10 : 13
13 Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Și Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiți ispitiți peste puterile voastre, ci, împreună cu ispita, a pregătit și mijlocul să ieșiți din ea, ca s-o puteți răbda.

Romani 12 : 1
1 Vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească.

1 Ioan 2 : 1 – 29
1 Copilașilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiți. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor[1], pe Isus Hristos, Cel neprihănit.
2 El este jertfa de ispășire pentru păcatele noastre; și nu numai pentru ale noastre, ci pentru ale întregii lumi.
3 Și prin aceasta știm că Îl cunoaștem: dacă păzim poruncile Lui.
4 Cine zice: „Îl cunosc”, și nu păzește poruncile Lui este un mincinos, și adevărul nu este în el.
5 Dar cine păzește Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârșită; prin aceasta știm că suntem în El.
6 Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască și el cum a trăit Isus.
7 Preaiubiților, nu vă scriu o poruncă nouă, ci o poruncă veche, pe care ați avut-o de la început. Porunca aceasta veche este Cuvântul, pe care l-ați auzit.
8 Totuși vă scriu o poruncă nouă, lucru care este adevărat atât cu privire la El, cât și cu privire la voi; căci întunericul se împrăștie, și lumina adevărată și răsare chiar.
9 Cine zice că este în lumină și-l urăște pe fratele său este încă în întuneric până acum.
10 Cine-l iubește pe fratele său rămâne în lumină, și în el nu este niciun prilej de poticnire.
11 Dar cine-l urăște pe fratele său este în întuneric, umblă în întuneric și nu știe încotro merge, pentru că întunericul i-a orbit ochii.
12 Vă scriu, copilașilor, fiindcă păcatele vă sunt iertate pentru Numele Lui.
13 Vă scriu, părinților, fiindcă L-ați cunoscut pe Cel ce este de la început. Vă scriu, tinerilor, fiindcă l-ați biruit pe Cel Rău. V-am scris, copilașilor, fiindcă L-ați cunoscut pe Tatăl.
14 V-am scris, părinților, fiindcă L-ați cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris, tinerilor, fiindcă sunteți tari, și Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi și l-ați biruit pe Cel Rău.
15 Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume! Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.
16 Căci tot ce este în lume — pofta firii pământești, pofta ochilor și lăudăroșia vieții — nu este de la Tatăl, ci din lume.
17 Și lumea și pofta ei trec, dar cine face voia lui Dumnezeu rămâne în veac.
18 Copilașilor, este ceasul cel de pe urmă. Și după cum ați auzit că are să vină Antihristul, să știți că acum s-au ridicat mulți antihriști — prin aceasta cunoaștem că este ceasul de pe urmă.
19 Ei au ieșit din mijlocul nostru, dar nu erau dintre ai noștri. Căci, dacă ar fi fost dintre ai noștri, ar fi rămas cu noi; ci au ieșit ca să se arate că nu toți sunt dintre ai noștri.
20 Dar voi ați primit ungerea din partea Celui Sfânt și știți orice lucru.
21 V-am scris nu că n-ați cunoaște adevărul, ci pentru că îl cunoașteți și știți că nicio minciună nu vine din adevăr.
22 Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduiește că Isus este Hristosul? Acela este Antihristul, care-I tăgăduiește pe Tatăl și pe Fiul.
23 Oricine-L tăgăduiește pe Fiul nu-L are pe Tatăl. Oricine-L mărturisește pe Fiul Îl are și pe Tatăl.
24 Ce ați auzit de la început, aceea să rămână în voi. Dacă rămâne în voi ce ați auzit de la început, și voi veți rămâne în Fiul și în Tatăl.
25 Și făgăduința pe care ne-a făcut-o El este aceasta: viața veșnică.
26 V-am scris aceste lucruri în vederea celor ce caută să vă rătăcească.
27 Cât despre voi, ungerea pe care ați primit-o de la El rămâne în voi și n-aveți trebuință să vă învețe cineva; ci, după cum ungerea Lui vă învață despre toate lucrurile și este adevărată și nu este o minciună, rămâneți în El, după cum v-a învățat ea!
28 Și acum, copilașilor, rămâneți în El, pentru ca, atunci când Se va arăta El, să avem îndrăzneală și la venirea Lui să nu rămânem de rușine și depărtați de El!
29 Dacă știți că El este neprihănit, să știți și că oricine trăiește în neprihănire este născut din El.

Psalmul 9 : 10
10 Cei ce cunosc Numele Tău se încred în Tine, căci Tu nu-i părăsești pe cei ce Te caută, Doamne!

1 Corinteni 6 : 20
20 Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți-L dar pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu!

Romani 10 : 17
17 Astfel, credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.

Isaia 40 : 28
28 Nu știi? N-ai auzit? Dumnezeul cel veșnic, Domnul, a făcut marginile pământului. El nu obosește, nici nu ostenește; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă.

Ioan 3 : 1 – 36
1 Între farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaș al iudeilor.
2 Acesta a venit la Isus noaptea și I-a zis: „Învățătorule, știm că ești un învățător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu dacă nu este Dumnezeu cu el.”
3 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu!”
4 Nicodim I-a zis: „Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?”
5 Isus i-a răspuns: „Adevărat, adevărat îți spun că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în Împărăția lui Dumnezeu!
6 Ce este născut din carne este carne, și ce este născut din Duh este duh.
7 Nu te mira că ți-am zis: «Trebuie să vă nașteți din nou»!
8 Vântul suflă încotro vrea și-i auzi vuietul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul.”
9 Nicodim I-a zis: „Cum se poate face așa ceva?”
10 Isus i-a răspuns: „Tu ești învățătorul lui Israel și nu pricepi aceste lucruri?
11 Adevărat , adevărat îți spun că noi vorbim ce știm și mărturisim ce am văzut; și voi nu primiți mărturia noastră.
12 Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeți, cum veți crede când vă voi vorbi despre lucrurile cerești?
13 Nimeni nu s-a suit în cer, în afară de Cel ce S-a coborât din cer, adică Fiul Omului, care este în cer.
14 Și după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul Omului,
15 pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
16 Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.
17 Dumnezeu, într-adevăr, nu L-a trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mântuită prin El.
18 Oricine crede în El nu este judecat, dar cine nu crede a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
19 Și judecata aceasta stă în faptul că , odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele.
20 Căci oricine face răul urăște lumina și nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.
21 Dar cine lucrează după adevăr vine la lumină, ca să i se arate faptele, fiindcă sunt făcute în Dumnezeu.”
22 După aceea Isus și ucenicii Lui au venit în ținutul Iudeei; și stătea acolo cu ei și boteza.
23 Ioan boteza și el în Enon, aproape de Salim, pentru că acolo erau multe ape; și oamenii veneau ca să fie botezați.
24 Căci Ioan încă nu fusese aruncat în temniță.
25 Între ucenicii lui Ioan și un iudeu s-a iscat o neînțelegere cu privire la curățire.
26 Au venit deci la Ioan și i-au zis: „Învățătorule, Cel ce era cu tine dincolo de Iordan și despre care ai mărturisit tu iată că botează, și toți oamenii se duc la El.”
27 Drept răspuns, Ioan i-a zis: „Omul nu poate primi decât ce-i este dat din cer.
28 Voi înșivă îmi sunteți martori că am zis: «Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis înaintea Lui.»
29 Cine are mireasă este mire, dar prietenul mirelui, care stă și-l ascultă, se bucură foarte mult când aude glasul mirelui: și această bucurie, care este a mea, este deplină.
30 Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micșorez.
31 Cel ce vine din cer este mai presus de toți; cel ce este de pe pământ este pământesc și vorbește ca de pe pământ. Cel ce vine din cer este mai presus de toți.
32 El mărturisește ce a văzut și a auzit, și totuși nimeni nu primește mărturia Lui.
33 Cine primește mărturia Lui adeverește prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul.
34 Căci Acela pe care L-a trimis Dumnezeu vorbește cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu-I dă Duhul cu măsură.
35 Tatăl Îl iubește pe Fiul și a dat toate lucrurile în mâna Lui.
36 Cine crede în Fiul are viața veșnică, dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viața, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.”

1 Timotei 6 : 5 – 8
5 zadarnicele ciocniri de vorbe ale oamenilor stricați la minte, lipsiți de adevăr și care cred că evlavia este un izvor de câștig. Ferește-te de astfel de oameni!
6 Negreșit, evlavia însoțită de mulțumire este un mare câștig.
7 Căci noi n-am adus nimic în lume și nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea.
8 Dacă avem dar cu ce să ne hrănim și cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns.

Filipeni 2 : 12 – 16
12 Astfel dar, preaiubiților, după cum totdeauna ați fost ascultători, duceți până la capăt mântuirea voastră cu frică și cutremur, nu numai când sunt eu de față, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea!
13 Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi și vă dă, după plăcerea Lui, și voința, și înfăptuirea.
14 Faceți toate lucrurile fără cârtiri și fără șovăieli,
15 ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu fără vină în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume,
16 ținând sus Cuvântul vieții, așa încât, în ziua lui Hristos, să mă pot lăuda că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar.

Iosua 1 : 8
8 Cartea aceasta a Legii să nu se îndepărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi și noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea, căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale și atunci vei lucra cu înțelepciune!

Matei 6 : 19
19 Nu vă strângeți comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina și unde le sapă și le fură hoții;

Psalmul 46 : 10
10 „Opriți-vă și să știți că Eu sunt Dumnezeu: Eu stăpânesc peste neamuri, Eu stăpânesc pe pământ.”

Efeseni 2 : 8 – 9
8 Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.
9 Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.

Romani 1 : 1 – 32
1 Pavel, rob al lui Isus Hristos, chemat să fie apostol, pus deoparte ca să vestească Evanghelia lui Dumnezeu,
2 pe care o făgăduise mai înainte prin prorocii Săi în Sfintele Scripturi.
3 Ea Îl privește pe Fiul Său, născut din sămânța lui David, în ce privește trupul,
4 iar în ce privește duhul sfințeniei, dovedit cu putere că este Fiul lui Dumnezeu prin învierea morților, adică pe Isus Hristos, Domnul nostru,
5 prin care am primit harul și apostolia, ca să aducem, pentru Numele Lui, la ascultarea credinței toate neamurile,
6 între care sunteți și voi, cei chemați să fiți ai lui Isus Hristos.
7 Deci vouă, tuturor care sunteți preaiubiți ai lui Dumnezeu în Roma, chemați să fiți sfinți: har și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!
8 Mai întâi Îi mulțumesc Dumnezeului meu, prin Isus Hristos, pentru voi toți, căci credința voastră este vestită în toată lumea.
9 Dumnezeu, căruia Îi slujesc în duhul meu, în Evanghelia Fiului Său, îmi este martor că vă pomenesc neîncetat în rugăciunile mele
10 și cer totdeauna ca, prin voia lui Dumnezeu, să am în sfârșit fericirea să vin la voi.
11 Căci doresc să vă văd, ca să vă dau vreun dar duhovnicesc pentru întărirea voastră
12 sau, mai degrabă, ca să ne îmbărbătăm laolaltă în mijlocul vostru prin credința pe care o avem împreună și voi, și eu.
13 Nu vreau să nu știți, fraților, că de multe ori am avut de gând să vin la voi, ca să culeg vreun rod printre voi, ca printre celelalte neamuri, dar am fost împiedicat până acum.
14 Eu le sunt dator și grecilor, și barbarilor, și celor învățați, și celor neînvățați.
15 Astfel, în ce mă privește pe mine, am o vie dorință să vă vestesc Evanghelia vouă, celor din Roma.
16 Căci mie nu mi-e rușine de Evanghelia lui Hristos, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului;
17 deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu prin credință și care duce la credință, după cum este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credință.”
18 Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu și împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăbușă adevărul în nelegiuirea lor.
19 Fiindcă ce se poate cunoaște despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu.
20 Într-adevăr, însușirile nevăzute ale Lui — puterea Lui veșnică și dumnezeirea Lui — se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiți cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Așa că nu se pot dezvinovăți,
21 fiindcă, măcar că L-au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulțumit, ci s-au dedat la gândiri deșarte, și inima lor fără pricepere s-a întunecat.
22 S-au fălit că sunt înțelepți și au înnebunit;
23 și au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o icoană care seamănă cu omul muritor, cu păsări, cu dobitoace cu patru picioare și cu târâtoare.
24 De aceea Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăției, să urmeze poftele inimilor lor, așa că își necinstesc singuri trupurile;
25 căci au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu și au slujit și s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci. Amin!
26 Din pricina aceasta Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase, căci femeile lor au schimbat întrebuințarea firească a lor într-una care este împotriva firii;
27 tot astfel, și bărbații au părăsit întrebuințarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alții, au săvârșit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase și au primit în ei înșiși plata cuvenită pentru rătăcirea lor.
28 Fiindcă n-au căutat să-L păstreze pe Dumnezeu în cunoștința lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minții lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.
29 Astfel au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de porniri răutăcioase; sunt șoptitori,
30 bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, neascultători de părinți,
31 fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecați, fără milă.
32 Și măcar că știu hotărârea lui Dumnezeu, că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuși ei nu numai că le fac, dar și găsesc de buni pe cei ce le fac.

Matei 5 : 29 – 30
29 Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă!
30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o și leapăd-o de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă!