înjurând

Acestea sunt versetele biblice despre care vorbesc înjurând

Coloseni 3 : 8
8 Dar acum lăsați-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmășie, de răutate, de clevetire, de vorbele rușinoase care v-ar putea ieși din gură!

Efeseni 4 : 29
29 Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să le dea har celor ce-l aud.

Iacov 3 : 10
10 Din aceeași gură ies și binecuvântarea, și blestemul. Nu trebuie să fie așa, frații mei!

Matei 15 : 11
11 nu ce intră în gură îl spurcă pe om, ci ce iese din gură, aceea îl spurcă pe om!”

Iacov 5 : 12
12 Mai presus de toate, frații mei, să nu vă jurați nici pe cer, nici pe pământ, nici cu vreun altfel de jurământ! Ci „da”-ul vostru să fie „da”, și „nu” să fie „nu”, ca să nu cădeți sub judecată.

Efeseni 5 : 1 – 33
1 Urmați dar pilda lui Dumnezeu ca niște copii preaiubiți!
2 Trăiți în dragoste, după cum și Hristos ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi ca un prinos și ca o jertfă de bun miros lui Dumnezeu!
3 Curvia sau orice altfel de necurăție sau lăcomia de avere nici să nu fie pomenite între voi, așa cum se cuvine unor sfinți.
4 Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu sunt cuviincioase, ci mai degrabă cuvinte de mulțumire.
5 Căci știți bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n-are parte de moștenire în Împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu.
6 Nimeni să nu vă înșele cu vorbe deșarte, căci din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.
7 Să nu vă întovărășiți dar deloc cu ei.
8 Odinioară erați întuneric, dar acum sunteți lumină în Domnul. Umblați deci ca niște copii ai luminii!
9 Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire și în adevăr.
10 Cercetați ce este plăcut înaintea Domnului
11 și nu luați deloc parte la lucrările neroditoare ale întunericului, ba încă mai degrabă osândiți-le!
12 Căci e rușine numai să spunem ce fac ei în ascuns.
13 Dar toate aceste lucruri, când sunt osândite de lumină, sunt date la iveală; pentru că ceea ce scoate totul la iveală este lumina.
14 De aceea zice: „Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina!”
15 Luați seama deci să umblați cu băgare de seamă, nu ca niște neînțelepți, ci ca niște înțelepți!
16 Răscumpărați vremea, căci zilele sunt rele!
17 De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului!
18 Nu vă îmbătați de vin: aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de Duh!
19 Vorbiți între voi cu psalmi, cu cântări de laudă și cu cântări duhovnicești și cântați și aduceți-I din toată inima laudă Domnului!
20 Mulțumiți-I totdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos!
21 Supuneți-vă unii altora în frica lui Hristos!
22 Nevestelor, fiți supuse bărbaților voștri ca Domnului,
23 căci bărbatul este capul nevestei, după cum și Hristos este capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului!
24 Și după cum Biserica Îi este supusă lui Hristos, tot așa și nevestele să le fie supuse bărbaților lor în toate lucrurile.
25 Bărbaților, iubiți-vă nevestele cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea,
26 ca s-o sfințească, după ce a curățit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt,
27 ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă și fără prihană.
28 Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele — ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta se iubește pe sine însuși.
29 Căci nimeni nu și-a urât vreodată trupul, ci îl hrănește, îl îngrijește cu drag, ca și Hristos Biserica;
30 pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui și os din oasele Lui.
31 „De aceea îi va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de nevasta sa, și cei doi vor fi un singur trup.”
32 Taina aceasta este mare (vorbesc despre Hristos și despre Biserică).
33 Încolo, fiecare din voi să-și iubească nevasta ca pe sine, și nevasta să se teamă de bărbat.

Romani 12 : 2
2 Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceți prin înnoirea minții voastre, ca să puteți deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită.

Proverbele 18 : 21
21 Moartea și viața sunt în puterea limbii; oricine o iubește îi va mânca roadele.

Evrei 10 : 26
26 Căci, dacă păcătuim cu voia după ce am primit cunoștința adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate,

Iacov 3 : 1 – 18
1 Frații mei, să nu fiți mulți învățători, căci știți că vom primi o judecată mai aspră!
2 Toți greșim în multe feluri. Dacă nu greșește cineva în vorbire, este un om desăvârșit și poate să-și țină în frâu tot trupul.
3 De pildă, dacă le punem cailor frâul în gură, ca să ne asculte, le cârmuim tot trupul.
4 Iată, și corăbiile, cât de mari sunt, și măcar că sunt mânate de vânturi iuți, totuși sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul cârmaciului.
5 Tot așa, și limba este un mic mădular și se fălește cu lucruri mari. Iată un foc mic ce pădure mare aprinde!
6 Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este acela dintre mădularele noastre care întinează tot trupul și aprinde roata vieții, când este aprinsă de focul gheenei.
7 Toate soiurile de fiare, de păsări, de târâtoare, de viețuitoare de mare se îmblânzesc și au fost îmblânzite de neamul omenesc,
8 dar limba niciun om n-o poate îmblânzi. Ea este un rău care nu se poate înfrâna, este plină de o otravă de moarte.
9 Cu ea Îl binecuvântăm pe Domnul și Tatăl nostru și tot cu ea îi blestemăm pe oameni, care sunt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu.
10 Din aceeași gură ies și binecuvântarea, și blestemul. Nu trebuie să fie așa, frații mei!
11 Oare din aceeași vână a izvorului țâșnește și apă dulce, și apă amară?
12 Frații mei, poate oare un smochin să facă măsline sau o viță să facă smochine? Nici apa sărată nu poate da apă dulce.
13 Cine dintre voi este înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute cu blândețea înțelepciunii!
14 Dar dacă aveți în inima voastră pizmă amară și un duh de ceartă, să nu vă lăudați și să nu mințiți împotriva adevărului!
15 Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească[1], drăcească.
16 Căci, acolo unde este pizmă și duh de ceartă, sunt tulburare și tot felul de fapte rele.
17 Înțelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi pașnică, blândă, ușor de înduplecat, plină de îndurare și de roade bune, fără părtinire, nefățarnică.
18 Și rodul neprihănirii este semănat în pace pentru cei ce fac pace.

Proverbele 8 : 13
13 Frica de Domnul este urârea răului; trufia și mândria, purtarea rea și gura mincinoasă — iată ce urăsc eu.