ciorovăială

Acestea sunt versetele biblice despre care vorbesc ciorovăială

Psalmul 37 : 1 – 40
1 Un psalm al lui David Nu te mânia pe cei răi și nu te uita cu jind la cei ce fac răul;
2 căci sunt cosiți iute, ca iarba, și se veștejesc ca verdeața.
3 Încrede-te în Domnul și fă binele; locuiește în țară și umblă în credincioșie!
4 Domnul să-ți fie desfătarea, și El îți va da tot ce-ți dorește inima!
5 Încredințează-ți soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, și El va lucra!
6 El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina și dreptul tău ca soarele la amiază.
7 Taci înaintea Domnului și nădăjduiește în El! Nu te mânia pe cel ce izbutește în umbletele lui, pe omul care își vede împlinirea planurilor lui rele!
8 Lasă mânia, părăsește iuțimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău!
9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciți, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni țara.
10 Încă puțină vreme, și cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, și nu va mai fi.
11 Cei blânzi moștenesc țara și au belșug de pace.
12 Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit și scrâșnește din dinți împotriva lui.
13 Domnul râde de cel rău, căci vede că-i vine și lui ziua.
14 Cei răi trag sabia și își încordează arcul ca să-l doboare pe cel nenorocit și sărac, ca să-i înjunghie pe cei cu inima neprihănită,
15 dar sabia lor intră în însăși inima lor și li se sfărâmă arcurile.
16 Mai mult face puținul celui neprihănit decât belșugul multor răi.
17 Căci brațele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul îi sprijină pe cei neprihăniți.
18 Domnul cunoaște zilele oamenilor cinstiți, și moștenirea lor ține pe vecie.
19 Ei nu rămân de rușine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete.
20 Dar cei răi pier, și vrăjmașii Domnului sunt ca cele mai frumoase pășuni: pier, pier ca fumul.
21 Cel rău ia cu împrumut și nu dă înapoi, dar cel neprihănit este milos și dă.
22 Căci cei binecuvântați de Domnul stăpânesc țara, dar cei blestemați de El sunt nimiciți.
23 Domnul întărește pașii omului când Îi place calea lui;
24 dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână.
25 Am fost tânăr și am îmbătrânit, dar nu l-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmașii lui cerșindu-și pâinea.
26 Ci el totdeauna este milos și dă cu împrumut, și urmașii lui sunt binecuvântați.
27 Îndepărtează-te de rău, fă binele, și vei dăinui pe vecie!
28 Căci Domnul iubește dreptatea și nu-i părăsește pe credincioșii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar sămânța celor răi este nimicită.
29 Cei neprihăniți vor stăpâni țara și vor locui în ea pe vecie.
30 Gura celui neprihănit vestește înțelepciunea, și limba lui trâmbițează dreptatea.
31 Legea Dumnezeului său este în inima lui și nu i se clatină pașii.
32 Cel rău îl pândește pe cel neprihănit și caută să-l omoare,
33 dar Domnul nu-l lasă în mâinile lui și nu-l osândește când vine la judecată.
34 Nădăjduiește în Domnul, păzește calea Lui, și El te va înălța ca să stăpânești țara: îi vei vedea pe cei răi nimiciți.
35 L-am văzut pe cel rău în toată puterea lui: se întindea ca un copac verde.
36 Dar când am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.
37 Uită-te bine la cel fără prihană și privește-l pe cel fără vicleșug, căci omul de pace are parte de moștenitori,
38 dar cei răzvrătiți sunt nimiciți cu toții, sămânța celor răi este prăpădită!
39 Scăparea celor neprihăniți vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului.
40 Domnul îi ajută și-i izbăvește; îi izbăvește de cei răi și-i scapă, pentru că se încred în El.

Filipeni 2 : 14
14 Faceți toate lucrurile fără cârtiri și fără șovăieli,

Iacov 1 : 1 – 27
1 Iacov, rob al lui Dumnezeu și al Domnului Isus Hristos, către cele douăsprezece seminții care sunt împrăștiate: sănătate!
2 Frații mei, să priviți ca o mare bucurie când treceți prin felurite încercări,
3 ca unii care știți că încercarea credinței voastre lucrează răbdare.
4 Dar răbdarea trebuie să-și facă desăvârșit lucrarea, ca să fiți desăvârșiți, întregi și să nu duceți lipsă de nimic.
5 Dacă vreunuia dintre voi îi lipsește înțelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care le dă tuturor cu mână largă și fără mustrare, și ea îi va fi dată.
6 Dar s-o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc, pentru că cine se îndoiește seamănă cu valul mării, tulburat și împins de vânt încoace și încolo.
7 Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva de la Domnul,
8 căci este un om nehotărât și nestatornic în toate căile sale.
9 Fratele dintr-o stare de jos să se laude cu înălțarea lui.
10 Bogatul, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui, căci va trece ca floarea ierbii.
11 Răsare soarele cu căldura lui arzătoare și usucă iarba: floarea ei cade jos, și frumusețea înfățișării ei piere — așa se va veșteji bogatul în umbletele lui.
12 Ferice de cel ce rabdă ispita, căci, după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieții, pe care le-a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc!
13 Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu.” Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău și El Însuși nu ispitește pe nimeni.
14 Ci fiecare este ispitit când este atras de pofta lui însuși și momit.
15 Apoi pofta, când a zămislit, dă naștere păcatului; și păcatul, odată înfăptuit, aduce moartea.
16 Nu vă înșelați, preaiubiții mei frați:
17 orice ni se dă bun și orice dar desăvârșit este de sus, coborându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.
18 El, de bună voia Lui, ne-a născut prin Cuvântul adevărului, ca să fim un fel de pârgă a făpturilor Lui.
19 Știți bine lucrul acesta, preaiubiții mei frați! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie,
20 căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.
21 De aceea lepădați orice necurăție și orice revărsare de răutate și primiți cu blândețe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele!
22 Fiți împlinitori ai Cuvântului, nu numai ascultători, înșelându-vă singuri!
23 Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul și nu-l împlinește cu fapta, seamănă cu un om care își privește fața firească într-o oglindă
24 și, după ce s-a privit, pleacă și uită îndată cum era.
25 Dar cine își va adânci privirile în legea desăvârșită, care este legea slobozeniei, și va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui.
26 Dacă crede cineva că este religios, și nu-și înfrânează limba, ci își înșală inima, religia unui astfel de om este zadarnică.
27 Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să-i cercetăm pe orfani și pe văduve în necazurile lor și să ne păzim neîntinați de lume.

Romani 15 : 1
1 Noi, care suntem tari, suntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi și să nu ne plăcem nouă înșine.