Acestea sunt versetele biblice despre care vorbesc aderarea la armată
Psalmul 108 : 12 – 13
12 Dă-ne ajutor în necaz, căci zadarnic este ajutorul omului!
13 Cu Dumnezeu vom face mari isprăvi; El îi va zdrobi pe vrăjmașii noștri.
Romani 13 : 1 – 14
1 Oricine să fie supus stăpânirilor celor mai înalte, căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu. Și stăpânirile care sunt au fost rânduite de Dumnezeu.
2 De aceea cine se împotrivește stăpânirii se împotrivește rânduielii puse de Dumnezeu, și cei ce se împotrivesc își vor lua osânda.
3 Dregătorii nu sunt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei dar să nu-ți fie frică de stăpânire? Fă binele, și vei avea laudă de la ea!
4 El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia! El este în slujba lui Dumnezeu, ca să-L răzbune și să-l pedepsească pe cel ce face rău.
5 De aceea trebuie să fiți supuși nu numai de frica pedepsei, ci și din îndemnul cugetului.
6 Tot pentru aceasta să plătiți și birurile. Căci dregătorii sunt niște slujitori ai lui Dumnezeu, făcând necurmat tocmai slujba aceasta.
7 Dați-le tuturor ce sunteți datori să dați: cui datorați birul, dați-i birul; cui datorați vama, dați-i vama; cui datorați frica, dați-i frica; cui datorați cinstea, dați-i cinstea!
8 Să nu datorați nimănui nimic, decât să vă iubiți unii pe alții, căci cine îi iubește pe alții a împlinit Legea.
9 De fapt: „Să nu preacurvești, să nu ucizi, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu poftești” și orice altă poruncă mai poate fi se cuprind în porunca aceasta: „Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
10 Dragostea nu-i face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.
11 Și aceasta, cu atât mai mult cu cât știți în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziți în sfârșit din somn, căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut.
12 Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm dar de faptele întunericului și să ne îmbrăcăm cu armele luminii.
13 Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri și în beții, nu în curvii și în fapte de rușine, nu în certuri și în pizmă;
14 ci îmbrăcați-vă în Domnul Isus Hristos și nu purtați grijă de firea pământească, așa încât să-i treziți poftele!
Zaharia 14 : 1 – 21
1 Iată, vine ziua Domnului, când prăzile tale vor fi împărțite în mijlocul tău!
2 Atunci voi strânge toate neamurile la război împotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luată, casele vor fi jefuite, și femeile — batjocorite; jumătate din cetate va merge în robie, dar rămășița poporului nu va fi nimicită cu desăvârșire din cetate.
3 Și Domnul Se va arăta și va lupta împotriva acestor neamuri, cum S-a luptat în ziua bătăliei.
4 Picioarele Lui vor sta în ziua aceea pe Muntele Măslinilor, care este în fața Ierusalimului, spre răsărit; Muntele Măslinilor se va despica la mijloc, spre răsărit și spre apus, și se va face o vale foarte mare: jumătate din munte se va trage înapoi spre miazănoapte, iar jumătate, spre miazăzi.
5 Veți fugi atunci în valea munților Mei, căci valea dintre munți se va întinde până la Ațel; și veți fugi cum ați fugit de cutremurul de pământ de pe vremea lui Ozia, împăratul lui Iuda. Și atunci va veni Domnul, Dumnezeul meu, și toți sfinții împreună cu El.
6 În ziua aceea nu va mai fi lumină; stelele strălucitoare se vor ascunde.
7 Va fi o zi deosebită, cunoscută de Domnul; nu va fi nici zi, nici noapte, dar spre seară se va arăta lumina.
8 În ziua aceea vor izvorî ape vii din Ierusalim și vor curge jumătate spre marea de răsărit, jumătate spre marea de apus; așa va fi și vara, și iarna.
9 Și Domnul va fi împărat peste tot pământul. În ziua aceea Domnul va fi singurul Domn, și Numele Lui va fi singurul Nume.
10 Toată țara va ajunge ca șesul Iordanului, de la Gheba până la Rimon, la miazăzi de Ierusalim, iar Ierusalimul va fi înălțat și va rămâne liniștit la locul lui, de la Poarta lui Beniamin până la locul porții dintâi, până la Poarta Unghiurilor, și de la Turnul lui Hananeel până la teascurile împăratului.
11 Ei vor locui în el și nu va mai fi niciun blestem în el; Ierusalimul va fi liniștit.
12 Dar iată urgia cu care va lovi Domnul toate popoarele care vor lupta împotriva Ierusalimului. Le va putrezi carnea stând încă în picioare, le vor putrezi ochii în găurile lor și le va putrezi limba în gură.
13 În ziua aceea Domnul va trimite o mare învălmășeală în ei; unul va apuca mâna altuia și vor ridica mâna unii asupra altora.
14 Iuda va lupta și el în Ierusalim și vor strânge bogățiile tuturor neamurilor de primprejur: aurul, argintul și haine foarte multe.
15 Aceeași urgie va lovi și caii, catârii, cămilele, măgarii și toate vitele care vor fi în taberele acelea.
16 Toți cei ce vor mai rămâne din toate neamurile venite împotriva Ierusalimului se vor sui în fiecare an să se închine înaintea Împăratului, Domnul Oștirilor, și să prăznuiască Sărbătoarea Corturilor.
17 Dacă unele din familiile pământului nu vor voi să se suie la Ierusalim ca să se închine înaintea Împăratului, Domnul Oștirilor, nu va cădea ploaie peste ele.
18 Dacă familia Egiptului nu se va sui, dacă nu va veni, nu va cădea ploaie nici peste ea; va fi lovită cu aceeași urgie cu care va lovi Domnul neamurile care nu se vor sui să prăznuiască Sărbătoarea Corturilor.
19 Aceasta va fi pedeapsa Egiptului și pedeapsa tuturor neamurilor care nu se vor sui să prăznuiască Sărbătoarea Corturilor.
20 În ziua aceea va sta scris până și pe zurgălăii cailor: „Sfinți Domnului!” Și oalele din Casa Domnului vor fi ca potirele de jertfă înaintea altarului.
21 Orice oală din Ierusalim și din Iuda Îi va fi închinată Domnului Oștirilor; toți cei ce vor aduce jertfe vor veni și se vor sluji de ele ca să-și fiarbă carnea; și nu vor mai fi canaaniți[1] în Casa Domnului Oștirilor în ziua aceea.
Iacov 4 : 1 – 17
1 De unde vin luptele și certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre?
2 Voi poftiți, și nu aveți; ucideți, pizmuiți, și nu izbutiți să căpătați; vă certați și vă luptați, și nu aveți, pentru că nu cereți.
3 Sau cereți, și nu căpătați, pentru că cereți rău, cu gând să risipiți în plăcerile voastre.
4 Suflete preacurvare! Nu știți că prietenia lumii este vrăjmășie cu Dumnezeu? Așa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaș cu Dumnezeu.
5 Credeți că degeaba vorbește Scriptura? Duhul, pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi, ne vrea cu gelozie pentru Sine.
6 Dar, în schimb, ne dă un har și mai mare. De aceea zice Scriptura: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar le dă har celor smeriți.”
7 Supuneți-vă dar lui Dumnezeu! Împotriviți-vă Diavolului, și el va fugi de la voi!
8 Apropiați-vă de Dumnezeu, și El Se va apropia de voi! Curățiți-vă mâinile, păcătoșilor; curățiți-vă inima, oameni cu inima împărțită!
9 Simțiți-vă ticăloșia; tânguiți-vă și plângeți! Râsul vostru să se prefacă în tânguire, și bucuria voastră — în întristare!
10 Smeriți-vă înaintea Domnului, și El vă va înălța!
11 Nu vă vorbiți de rău unii pe alții, fraților! Cine-l vorbește de rău pe un frate sau îl judecă pe fratele său vorbește de rău Legea sau judecă Legea. Și dacă judeci Legea, nu ești împlinitor al Legii, ci judecător.
12 Unul singur este dătătorul și judecătorul Legii: Acela care are putere să mântuiască și să piardă. Dar tu cine ești de-l judeci pe aproapele tău?
13 Ascultați acum voi, care ziceți: „Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie și vom câștiga”,
14 și nu știți ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viața voastră? Nu sunteți decât un abur, care se arată puțintel și apoi piere.
15 Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceți: „Dacă va vrea Domnul, vom trăi și vom face cutare sau cutare lucru”,
16 pe când acum vă făliți cu lăudăroșiile voastre. Orice laudă de felul acesta este rea.
17 Deci cine știe să facă bine și nu face săvârșește un păcat.
Leave a Reply