Acestea sunt versetele biblice despre care vorbesc legalismul
Efeseni 2 : 8
8 Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu.
Coloseni 2 : 20 – 23
20 Dacă ați murit împreună cu Hristos față de învățăturile începătoare ale lumii, de ce, ca și cum ați trăi încă în lume, vă supuneți la porunci ca acestea:
21 „Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru”?
22 Toate aceste lucruri, care pier odată cu întrebuințarea lor și sunt întemeiate pe porunci și învățături omenești,
23 au, într-adevăr, o înfățișare de înțelepciune într-o închinare voită, o smerenie și o asprime față de trup, dar nu sunt de niciun preț împotriva gâdilării firii pământești.
Tit 3 : 5
5 El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi în neprihănire, ci pentru îndurarea Lui, prin spălarea nașterii din nou și prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt,
Romani 10 : 4
4 Căci Hristos este sfârșitul Legii, pentru ca oricine crede în El să poată căpăta neprihănirea.
Galateni 5 : 13 – 15
13 Fraților, voi ați fost chemați la slobozenie. Numai nu faceți din slobozenie o pricină ca să trăiți pentru firea pământească, ci slujiți-vă unii altora în dragoste!
14 Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: „Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
15 Dar dacă vă mușcați și vă mâncați unii pe alții, luați seama să nu fiți nimiciți unii de alții!
Romani 14 : 1 – 23
1 Primiți-l bine pe cel slab în credință și nu vă apucați la vorbă asupra părerilor îndoielnice!
2 Unul crede că poate să mănânce de toate, pe când altul, care este slab, nu mănâncă decât verdețuri.
3 Cine mănâncă să nu disprețuiască pe cine nu mănâncă, și cine nu mănâncă să nu judece pe cine mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit.
4 Cine ești tu, care-l judeci pe robul altuia? Dacă stă în picioare sau cade, este treaba stăpânului său; totuși va sta în picioare, căci Domnul are putere să-l întărească așa încât să stea.
5 Unul socotește o zi mai presus decât alta; pentru altul, toate zilele sunt la fel. Fiecare să fie deplin încredințat în mintea lui.
6 Cine face deosebire între zile pentru Domnul o face. Cine nu face deosebire între zile pentru Domnul n-o face. Cine mănâncă pentru Domnul mănâncă, pentru că Îi aduce mulțumiri lui Dumnezeu. Cine nu mănâncă pentru Domnul nu mănâncă, și Îi aduce și el mulțumiri lui Dumnezeu.
7 Într-adevăr, niciunul din noi nu trăiește pentru sine și niciunul din noi nu moare pentru sine.
8 Căci, dacă trăim, pentru Domnul trăim; și dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului.
9 Căci Hristos pentru aceasta a murit și a înviat: ca să aibă stăpânire și peste cei morți, și peste cei vii.
10 Dar pentru ce-l judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce-l disprețuiești tu pe fratele tău? Căci toți ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată al lui Hristos.
11 Fiindcă este scris: „«Pe viața Mea Mă jur», zice Domnul, «că orice genunchi se va pleca înaintea Mea și orice limbă Îi va da slavă lui Dumnezeu.»”
12 Așa că fiecare dintre noi are să-I dea socoteală despre sine însuși lui Dumnezeu.
13 Să nu ne mai judecăm dar unii pe alții! Ci mai bine judecați să nu faceți nimic care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire!
14 Eu știu și sunt încredințat în Domnul Isus că nimic nu este necurat în sine și că un lucru nu este necurat decât pentru cel ce crede că este necurat.
15 Dar dacă faci ca fratele tău să se mâhnească din pricina unei mâncări, nu mai umbli în dragoste. Nu-l nimici, prin mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos!
16 Nu faceți ca binele vostru să fie grăit de rău!
17 Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt.
18 Cine Îi slujește lui Hristos în felul acesta este plăcut lui Dumnezeu și cinstit de oameni.
19 Așadar, să urmărim lucrurile care duc la pacea și la zidirea noastră.
20 Să nu nimicești pentru o mâncare lucrul lui Dumnezeu. Drept vorbind, toate lucrurile sunt curate. Totuși, a mânca din ele când faptul acesta ajunge pentru altul un prilej de cădere este rău.
21 Bine este să nu mănânci carne, să nu bei vin și să te ferești de orice lucru care poate fi pentru fratele tău un prilej de cădere, de păcătuire sau de slăbire.
22 Încredințarea pe care o ai păstreaz-o pentru tine, înaintea lui Dumnezeu! Ferice de cel ce nu se osândește singur în ce găsește bine!
23 Dar cine se îndoiește și mănâncă este osândit, pentru că nu mănâncă din încredințare. Tot ce nu vine din încredințare e păcat.
Matei 5 : 20 – 48
20 Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor și a fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor!
21 Ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu ucizi ; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecății.»
22 Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecății; și oricine îi va zice fratelui său: «Prostule!» va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: «Nebunule!» va cădea sub pedeapsa focului gheenei.
23 Așa că, dacă îți aduci darul la altar și acolo îți aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta,
24 lasă-ți darul acolo, înaintea altarului, și du-te întâi de împacă-te cu fratele tău, apoi vino de adu-ți darul!
25 Caută de te împacă degrabă cu pârâșul tău, câtă vreme ești cu el pe drum, ca nu cumva pârâșul să te dea pe mâna judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului și să fii aruncat în temniță!
26 Adevărat îți spun că nu vei ieși de acolo până nu vei plăti cel din urmă bănuț.
27 Ați auzit că li s-a zis celor din vechime: «Să nu preacurvești.»
28 Dar Eu vă spun că oricine se uită la o femeie ca s-o poftească a și preacurvit cu ea în inima lui.
29 Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate-l și leapădă-l de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul dintre mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă!
30 Dacă mâna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, tai-o și leapăd-o de la tine, căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale și să nu-ți fie aruncat tot trupul în gheenă!
31 S-a zis iarăși: «Oricine își va lăsa nevasta să-i dea o carte de despărțire.»
32 Dar Eu vă spun că oricine își va lăsa nevasta, în afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; și cine o va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat preacurvește.
33 Ați mai auzit iarăși că li s-a zis celor din vechime: «Să nu juri strâmb, ci să împlinești față de Domnul jurămintele tale.»
34 Dar Eu vă spun: să nu jurați nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu,
35 nici pe pământ, pentru că este așternutul picioarelor Lui, nici pe Ierusalim, pentru că este cetatea marelui Împărat.
36 Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poți face un singur păr alb sau negru.
37 Felul vostru de vorbire să fie: «Da, da; nu, nu»; ce trece peste aceste cuvinte vine de la Cel Rău.
38 Ați auzit că s-a zis: «Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte.»
39 Dar Eu vă spun: să nu vă împotriviți celui ce vă face rău. Ci oricui te lovește peste obrazul drept întoarce-i-l și pe celălalt!
40 Oricui vrea să se judece cu tine și să-ți ia haina lasă-i și cămașa!
41 Dacă te silește cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două!
42 Celui ce-ți cere dă-i; și nu-i întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine!
43 Ați auzit că s-a zis: «Să-l iubești pe aproapele tău și să-l urăști pe vrăjmașul tău.»
44 Dar Eu vă spun: iubiți-i pe vrăjmașii voștri, binecuvântați-i pe cei ce vă blestemă, faceți-le bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc,
45 ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.
46 Dacă îi iubiți numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai așteptați? Nu fac așa și vameșii?
47 Și dacă îi îmbrățișați cu dragoste numai pe frații voștri, ce lucru neobișnuit faceți? Oare păgânii nu fac la fel?
48 Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit!
2 Corinteni 3 : 6
6 care ne-a și făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al slovei, ci al Duhului; căci slova omoară, dar Duhul dă viața.
Evrei 11 : 6
6 Și fără credință este cu neputință să-I fim plăcuți Lui. Căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este și că îi răsplătește pe cei ce-L caută.
Romani 10 : 9
9 Dacă Îl mărturisești deci cu gura ta pe Isus ca Domn și dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit.
Romani 5 : 1 – 21
1 Deci, fiindcă suntem socotiți neprihăniți prin credință, avem[2] pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos.
2 Lui Îi datorăm faptul că, prin credință, am intrat în această stare de har în care suntem și ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu.
3 Ba, mai mult, ne bucurăm chiar și în necazurile noastre, căci știm că necazul aduce răbdare,
4 răbdarea aduce biruință în încercare, iar biruința aceasta aduce nădejdea.
5 Însă nădejdea aceasta nu înșală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat.
6 Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită, a murit pentru cei nelegiuiți.
7 Pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva, dar pentru binefăcătorul lui poate că s-ar găsi cineva să moară.
8 Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.
9 Deci cu atât mai mult acum, când suntem socotiți neprihăniți prin sângele Lui, vom fi mântuiți prin El de mânia lui Dumnezeu.
10 Căci, dacă, atunci când eram vrăjmași, am fost împăcați cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când suntem împăcați cu El, vom fi mântuiți prin viața Lui.
11 Și nu numai atât, dar ne și bucurăm în Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea.
12 De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume și prin păcat a intrat moartea, și astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toți au păcătuit…
13 (Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul nu este ținut în seamă câtă vreme nu este o lege.
14 Totuși, moartea a domnit, de la Adam până la Moise, chiar peste cei ce nu păcătuiseră printr-o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care este o icoană preînchipuitoare a Celui ce avea să vină.
15 Dar cu darul fără plată nu este ca și cu greșeala, căci, dacă prin greșeala unuia singur cei mulți au fost loviți cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu și darul pe care ni l-a făcut harul acesta într-un singur om, adică în Isus Hristos, li s-au dat din belșug celor mulți.
16 Și darul fără plată nu vine ca printr-acel unul care a păcătuit, căci judecata venită de la unul a adus osânda, dar darul fără plată venit în urma multor greșeli a adus o hotărâre de iertare.
17 Dacă deci, prin greșeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc în toată plinătatea harul și darul neprihănirii vor domni în viață prin acel unul singur, care este Isus Hristos.)
18 …Astfel dar, după cum printr-o singură greșeală a venit o osândă care i-a lovit pe toți oamenii, tot așa printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toți oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viața.
19 Căci, după cum prin neascultarea unui singur om cei mulți au fost făcuți păcătoși, tot așa prin ascultarea unui singur om cei mulți vor fi făcuți neprihăniți.
20 Ba încă și Legea a venit ca să se înmulțească greșeala, dar unde s-a înmulțit păcatul, acolo harul s-a înmulțit și mai mult,
21 pentru ca, după cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot așa și harul să stăpânească dând neprihănirea, ca să dea viața veșnică prin Isus Hristos, Domnul nostru.
Coloseni 2 : 6
6 Astfel dar, după cum L-ați primit pe Hristos Isus, Domnul, așa să și umblați în El,
Leave a Reply