Acestea sunt versetele biblice despre care vorbesc sfeșnic
Matei 5 : 14 – 16
14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.
15 Și oamenii nu aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeșnic și le luminează tuturor celor din casă.
16 Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune și să-L slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.
Apocalipsa 2 : 5
5 Adu-ți dar aminte de unde ai căzut, pocăiește-te și întoarce-te la faptele tale dintâi! Altfel , voi veni la tine și-ți voi lua sfeșnicul din locul lui, dacă nu te pocăiești.
Apocalipsa 1 : 20
20 Taina celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna dreaptă a Mea și a celor șapte sfeșnice de aur: cele șapte stele sunt îngerii celor șapte biserici, și cele șapte sfeșnice sunt șapte biserici.
Matei 5 : 14
14 Voi sunteți lumina lumii. O cetate așezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.
Evrei 6 : 1 – 20
1 De aceea să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos și să mergem spre cele desăvârșite, fără să mai punem din nou temelia pocăinței de faptele moarte și a credinței în Dumnezeu,
2 învățătura despre botezuri, despre punerea mâinilor, despre învierea morților și despre judecata veșnică.
3 Și vom face lucrul acesta, dacă va voi Dumnezeu.
4 Căci cei ce au fost luminați odată și au gustat darul ceresc și s-au făcut părtași Duhului Sfânt
5 și au gustat Cuvântul cel bun al lui Dumnezeu și puterile veacului viitor,
6 și care totuși au căzut, este cu neputință să fie înnoiți iarăși și aduși la pocăință, fiindcă ei Îl răstignesc din nou, pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit.
7 Când un pământ este adăpat de ploaia care cade adesea pe el și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvântare de la Dumnezeu.
8 Dar dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat și sfârșește prin a i se pune foc.
9 Măcar că vorbim astfel, preaiubiților, totuși de la voi așteptăm lucruri mai bune și care însoțesc mântuirea.
10 Căci Dumnezeu nu este nedrept, ca să uite osteneala voastră și dragostea pe care ați arătat-o pentru Numele Lui, voi, care i-ați ajutorat și îi ajutorați pe sfinți.
11 Dorim însă ca fiecare din voi să arate aceeași râvnă, ca să păstreze până la sfârșit o deplină nădejde,
12 așa încât să nu vă leneviți, ci să călcați pe urmele celor ce, prin credință și răbdare, moștenesc făgăduințele.
13 Dumnezeu, când i-a dat lui Avraam făgăduința, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decât El, S-a jurat pe Sine Însuși
14 și a zis: „Cu adevărat te voi binecuvânta și îți voi înmulți foarte mult sămânța!”
15 Și astfel, fiindcă a așteptat cu răbdare, a dobândit făgăduința.
16 Oamenii, ce-i drept, obișnuiesc să jure pe cineva mai mare; jurământul este o chezășie care pune capăt oricărei neînțelegeri dintre ei.
17 De aceea și Dumnezeu, fiindcă voia să le dovedească cu mai multă tărie moștenitorilor făgăduinței nestrămutarea hotărârii Lui, a venit cu un jurământ,
18 pentru ca, prin două lucruri care nu se pot schimba și în care este cu neputință ca Dumnezeu să mintă, să găsim o puternică îmbărbătare noi, a căror scăpare a fost să apucăm nădejdea care ne era pusă înainte,
19 pe care o avem ca o ancoră a sufletului: o nădejde tare și neclintită, care pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului,
20 unde Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergător, când a fost făcut „Mare-Preot în veac, după rânduiala lui Melhisedec”.
Zaharia 4 : 1 – 14
1 Îngerul care vorbea cu mine s-a întors și m-a trezit ca pe un om pe care-l trezești din somnul lui.
2 El m-a întrebat: „Ce vezi?” Eu am răspuns: „M-am uitat, și iată că este un sfeșnic cu totul de aur, și deasupra lui — un vas cu untdelemn, și pe el — șapte candele, cu șapte țevi pentru candelele care sunt în vârful sfeșnicului.
3 Și lângă el sunt doi măslini, unul la dreapta vasului și altul la stânga lui.”
4 Și, luând iarăși cuvântul, i-am zis îngerului care vorbea cu mine: „Ce înseamnă lucrurile acestea, domnul meu?”
5 Îngerul care vorbea cu mine mi-a răspuns: „Nu știi ce înseamnă aceste lucruri?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.”
6 Atunci el a luat din nou cuvântul și mi-a zis: „Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel și sună astfel: «‘Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu’, zice Domnul Oștirilor.
7 ‘Cine ești tu, munte mare, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într-un loc șes. El va pune piatra cea mai însemnată în vârful Templului, în mijlocul strigătelor de: ‹Îndurare, îndurare cu ea!›’»”
8 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:
9 „Mâinile lui Zorobabel au întemeiat Casa aceasta și tot mâinile lui o vor isprăvi; și veți ști că Domnul Oștirilor m-a trimis la voi.
10 Căci cine disprețuiește ziua începuturilor slabe? Aceștia șapte vor privi cu bucurie cumpăna în mâna lui Zorobabel. Aceștia șapte sunt ochii Domnului, care cutreieră tot pământul.”
11 Eu am luat cuvântul și i-am zis: „Ce înseamnă acești doi măslini la dreapta sfeșnicului și la stânga lui?”
12 Am luat a doua oară cuvântul și i-am zis: „Ce înseamnă cele două ramuri de măslin care sunt lângă cele două țevi de aur prin care curge uleiul auriu din el?”
13 El mi-a răspuns: „Nu știi ce înseamnă?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.” Și el a zis:
14 „Aceștia sunt cei doi unși care stau înaintea Domnului întregului pământ.”
Leave a Reply